Ce înseamnă contenția după ortodonție

Contenția este perioada în care se urmărește menținerea alinierii dinților și a ocluziei obținute prin tratamentul activ, până când țesuturile din jur se adaptează noii poziții. Dispozitivele mobile sau fixe folosite în acest interval se numesc retainere. Succesul tratamentului nu se măsoară doar prin aspectul dinților în ziua în care se scoate aparatul, ci prin cât se păstrează rezultatul după ani.

De ce tind dinții să revină

Manualele de ortodonție descriu trei explicații principale:

1. Reorganizarea țesuturilor de susținere: în timpul deplasării, ligamentul parodontal care leagă dintele de os se lărgește, iar fibrele lui se dezorganizează. După îndepărtarea aparatului, refacerea durează aproximativ 3–4 luni. Fibrele din gingie se adaptează mult mai lent; unele fibre elastice pot trage dintele chiar și după un an. De aceea dinții care au fost inițial foarte rotiți au tendința să revină.
2. Forțele țesuturilor moi: presiunea constantă, dar ușoară, a buzelor, obrajilor și limbii poate împinge dinții înapoi dacă aceștia se află într-o poziție dezechilibrată, de exemplu după o expansiune importantă a arcadei.
3. Continuarea creșterii: creșterea maxilarelor, mai ales pe verticală, poate continua după pubertate până în deceniul al treilea de viață. Dacă tiparul de creștere care a provocat problema inițială persistă, ocluzia se poate dezechilibra din nou.

În plus, un grad ușor de înghesuire a incisivilor inferiori apare frecvent odată cu vârsta și la persoane care nu au purtat niciodată aparat. Studiile pe termen lung arată că, la o parte importantă dintre pacienții tratați, o parte din aliniere se pierde în timp la dinții frontali inferiori; de aceea se recomandă protejarea îndelungată a acestei zone (Little, 1999; Blake & Bibby, 1998).

Ce tipuri de retainer există

O combinație frecventă este gutiera transparentă pe arcada superioară și firul fix între canini pe cea inferioară. Tipul de retainer se alege în funcție de problema inițială, de mișcările dentare realizate, de starea gingiei și de preferința pacientului. La dinții cu suport osos redus din cauza bolii parodontale, contenția fixă este adesea planificată pe termen nelimitat (Littlewood et al., 2016).

Cât timp se poartă retainerul

Cadrul general acceptat în literatură este cel de mai jos; programul exact îl stabilește însă medicul ortodont pentru fiecare pacient:

• Primele 3–4 luni: retainerul mobil se poartă aproape permanent, cu excepția meselor și a periajului.
• Cel puțin 12 luni: pentru adaptarea fibrelor gingivale, de obicei trecând treptat la purtare nocturnă.
• La tinerii aflați încă în creștere: până când creșterea scade la nivelul adultului; la fete de regulă spre sfârșitul adolescenței, la băieți la începutul deceniului al treilea.
• Pe termen lung: mulți medici recomandă purtarea nocturnă timp de mai mulți ani sau menținerea firului fix pentru păstrarea rezultatului.

Greșeli frecvente și riscuri

• Abandonarea retainerului: cea mai frecventă cauză a recidivei este oprirea prematură a purtării.
• Desprinderea neobservată a firului fix: dacă firul se desprinde de pe un dinte, acel dinte se poate deplasa; dacă simțiți cu limba o asperitate sau un spațiu, programați un control.
• Curățare insuficientă: în jurul firului fix se pot acumula placă și tartru; folosiți un trecător pentru ața dentară sau periuțe interdentare.
• Spălarea cu apă fierbinte: gutierele transparente se pot deforma la căldură; se preferă apa călduță și o periuță moale.
• Învelirea în șervețel și pierderea lui: gutiera scoasă la masă trebuie păstrată în cutia ei.

Ce se poate face dacă dinții au revenit

În recidivele ușoare, dinții pot fi realiniați cu un retainer nou sau cu o serie scurtă de gutiere transparente. Modificările mai evidente cer o reevaluare completă. La dinții care au fost inițial foarte rotiți se poate lua în calcul, la finalul tratamentului, o mică intervenție de secționare a fibrelor gingivale (fibrotomie) pentru a diminua efectul acestora.

În clinica noastră din Istanbul, perioada de contenție este urmărită prin controale planificate de medicul ortodont, iar sănătatea gingiei este evaluată, la nevoie, de specialistul nostru în parodontologie.

Cum se curăță și se păstrează retainerul

Retainerele mobile vin zilnic în contact cu salivă, placă și resturi alimentare. Dacă nu sunt curățate, pot apărea miros neplăcut, colorări și inflamarea gingiei.

• Curățați gutiera în fiecare dimineață cu apă călduță și o periuță moale, fără pastă de dinți sau cu un săpun neabraziv.
• Periați-vă dinții înainte de a o monta.
• Când nu o purtați, păstrați-o în cutia ei ventilată; nu o lăsați la îndemâna animalelor de companie.
• Dacă aveți fir fix, folosiți un trecător sau o periuță interdentară subțire pentru a curăța sub fir.
• Aduceți retainerul la controale; medicul verifică adaptarea și gradul de uzură.

Cât de des sunt controalele

De obicei se stabilesc mai multe controale în primul an după terminarea tratamentului; în anii următori ele pot fi îmbinate cu vizitele stomatologice de rutină. La fiecare control, firele fixe sunt verificate pentru desprindere, rupere și depuneri de tartru, iar gutierele mobile pentru fisuri, colorare și adaptare; cele uzate se înlocuiesc. Pentru pacienții care vin din afara Istanbulului, programările sunt corelate cu calendarul călătoriilor.

Rețineți: retainerul nu este o „asigurare” a tratamentului, ci o parte a lui. Aceeași rigoare avută în perioada activă a ortodonției este cea care contribuie cel mai mult la păstrarea rezultatului pe termen lung. Dacă ați avut o pauză în purtare, spuneți deschis acest lucru la control, pentru ca medicul să poată adapta planul.

Întrebări frecvente

Pentru programare sau informații în clinica noastră din Istanbul ne puteți scrie pe WhatsApp sau vizita yayladent.com/ro.

Referințe

• Proffit, W. R., Fields, H. W., & Sarver, D. M. (2013). Contemporary orthodontics (5th ed.). Elsevier Mosby.
• Bishara, S. E. (Ed.). (2001). Textbook of orthodontics. W. B. Saunders.
• Littlewood, S. J., Millett, D. T., Doubleday, B., Bearn, D. R., & Worthington, H. V. (2016). Retention procedures for stabilising tooth position after treatment with orthodontic braces. Cochrane Database of Systematic Reviews, (1), CD002283. PubMed ↗
• Blake, M., & Bibby, K. (1998). Retention and stability: A review of the literature. American Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics, 114(3), 299–306. PubMed ↗
• Little, R. M. (1999). Stability and relapse of mandibular anterior alignment: University of Washington studies. Seminars in Orthodontics, 5(3), 191–204. PubMed ↗
• Reitan, K. (1967). Clinical and histologic observations on tooth movement during and after orthodontic treatment. American Journal of Orthodontics, 53(10), 721–745. PubMed ↗

Căutare în bazele de date (cuvinte-cheie: orthodontic retention, relapse, retainer): PubMed · Google Scholar · Scopus · Web of Science · Embase · NIH PMC. Scopus, Web of Science și Embase pot necesita acces instituțional.

Acest articol are caracter exclusiv informativ și nu reprezintă un diagnostic sau o recomandare medicală. Diagnosticul și planul de tratament se stabilesc doar după examinare; consultați un medic dentist.

Conținut revizuit de Dr. Dt. Mehmet Fuat Bozaba (parodontologie și chirurgie orală).

Yayla Dental Akademi, Ferit Selimpaşa Cad. No:44A, Bahçelievler/İstanbul · tel. +90 544 289 66 33 · luni–sâmbătă 10:00–21:00 (duminica închis) · WhatsApp